Atașamentul ăla
Ai conștientizat și dacă te duci odată la trei luni... E în regulă.
Pentru că ai făcut conștient acel lucru. Și tot conștient să nu te întorci. Să nu ai un atașament.
Aolea, vreau să beau cafea, mi-e poftă!
Ideea este să fim liberi față de mâncare.
Prăjitura preferată pe masă
Asta este scopul programului, în general, cu ceea ce lucrez eu.
Să stai cu prăjitura preferată pe masă și să hotărăști în mod conștient dacă să o mănânci sau nu.
Ai avut chestia aia, ai conștientizat-o, este super ok.
Dar poți să-l faci detașat, fără să ai, cum am zis, atașament, fără să te duci mereu acolo.
Nici de câte ori îți vine, că dacă îți vine în fiecare zi, nu e ok, știi?
Dar ideea e, dacă faci conștient și conștientizezi, lucrurile se dizolvă până la urmă.
Asta este partea aia de alegere. Aleg.
De ce să nu fie răsfăț?
Lumea, când zice să mă răsfăț, totdeauna asociază răsfățul cu super dulce, cu super prostii.
De ce să asociezi răsfățul cu asta?
Cu privare de libertate
Pentru că noi asociem dieta cu lucruri care nu ne plac. Și asociăm cu ceva rău.
Cu forțare, cu restricție, cu privare de libertate, ceea ce e grav.
De-aia ai nevoie de masa aceea de trișat și de merit și de recompensă, pentru că te-ai privat de niște lucruri.
Ce facem de sărbători? Merit. Pot să mănânc tot ce vreau pentru că merit. Și dacă merit, trebuie să mănânc.
Dar dacă învățăm să lucrăm cu toate aceste emoții, convingeri atașate de mâncare, putem să ne bucurăm de amandină oricând, fără să fim constrânși.
Cum o să te privezi de amandină dacă îți place?
Am aici o cursantă, îi place amandina.
Doamne, dar cum o să te privezi de amandina dacă îți place? Bineînțeles că o să mănânci.
Bineînțeles, trecem prin diverse modalități.
Bineînțeles că trebuie să ne placă ce mâncăm. Eu sunt o gurmandă, mie îmi place să mănânc.
Nu o să mănânc niciodată ceva ce nu-mi place și bineînțeles că nimeni nu face lucrul ăsta.
Ideea este să învățăm să mâncăm.
Lumea mă întreabă: și o să scoți cutare și o să pui cutare? Nu scoatem nimic. Voi o să hotărâți singuri. Corpul vostru o să hotărească.
Deci nu avem restricții, ci lăsăm procesul să se desfășoare singur.
Eu de cine mă ascund?
Era ziua cuiva de la birou și aveau pateuri. Pateurile, viața mea.
Mâncasem câteva pateuri și zic: măi, o să vadă ăștia că mănânc prea mult. Cum să fac să iau fără să vadă?
Am lucrat mult, merit o bomboană. Dacă meriți, nu înseamnă că trebuie să mănânci o bomboană.
Da, dar știi cum faci un lucru, așa le faci pe toate în viața ta. Pe același tipar.
Câteodată nu vrem să ne auzim, pentru că doare. Atunci băgăm sub preș și îndesăm acolo.
Și deasupra vine și tristețe și frustrare, de nici nu mai știi ce simți. Și atunci te duci să mănânci.
Era 12 noaptea. Mama doarme la ora aia.
Eu m-am dus în cămară, acolo, ca să mă urc pe rafturile de sus.
M-am dus tiptil, m-am așezat acolo, nu mai știu ce am mâncat.
Era bucătăria lumină, dar în cămară era lumina stinsă.
Vă dați seama cum ne ascundem noi de noi. Și zic: măi, dar eu ce fac aici? Eu de cine mă ascund?
Am mâncat pe furiși în cămară ca să mă ascund de mine.
Un mesaj, o întrebare și o micro-acțiune pentru relația ta cu mâncarea.
Descoperă mai multÎntrebări frecvente
Dacă îmi permit un răsfăț, e greșit?
Ai conștientizat și dacă te duci odată la trei luni... E în regulă. Pentru că ai făcut conștient acel lucru.
Trebuie să renunț la desertul preferat?
Bineînțeles că o să mănânci. Dar dacă învățăm să lucrăm cu toate aceste emoții, convingeri atașate de mâncare, putem să ne bucurăm de amandină oricând, fără să fim constrânși.
De ce simt nevoia de o masă de trișat?
Pentru că noi asociem dieta cu lucruri care nu ne plac. De-aia ai nevoie de masa aceea de trișat și de merit și de recompensă, pentru că te-ai privat de niște lucruri.
Sesiunea de evaluare cadou: 45 de minute, unu la unu, online.
Programează sesiunea cadou